Site icon www.decco.ro

Ce inseamna ergonomie atunci cand vorbim despre scaune

Ergonomia este o disciplina stiintifica care se ocupa cu intelegerea interactiunii dintre om si elementele unui sistem, precum si aplicarea teoriilor, principiilor si metodelor pentru a optimiza performanta si sanatatea umana (Dul et al. 10). In cazul scaunelor, ergonomia se refera la proiectarea, evaluarea si optimizarea acestora in functie de nevoile si caracteristicile utilizatorului, pentru a-i asigura un confort maxim si a preveni aparitia unor probleme de sanatate cauzate de postura incorecta sau de miscari repetitive (Karwowski and Salvendy 6). In acest eseu, vom analiza importanta ergonomiei in contextul scaunelor, identificand principiile de baza ale proiectarii ergonomice si discutand modul in care acestea pot fi aplicate in practica.

1. Istoricul ergonomiei in proiectarea scaunelor Studiul ergonomiei a inceput in secolul XX ca o ramura a ingineriei industriale si a psihologiei muncii, iar in timp, s-a extins in diverse domenii, precum proiectarea produselor, arhitectura, designul de interior si medicina muncii (Dul et al. 10). In ceea ce priveste scaunele, primele cercetari in domeniul ergonomiei au avut loc in anii 1960, cand inginerii si medicii au inceput sa analizeze postura in sezut si sa dezvolte scaune care sa raspunda mai bine nevoilor utilizatorilor (Helander 2).

De-a lungul anilor, ergonomia a devenit un element esential in proiectarea scaunelor, deoarece cercetatorii au descoperit ca postura incorecta si sezutul prelungit pot cauza dureri de spate, probleme musculoscheletale si afectarea circulatiei sanguine (Mandal and Dutta 12). Astfel, proiectarea ergonomica a scaunelor a devenit o preocupare majora pentru a imbunatati sanatatea si confortul utilizatorilor.

2. Principiile ergonomiei in proiectarea scaunelor

Proiectarea ergonomica a scaunelor se bazeaza pe o serie de principii si criterii care vizeaza adaptarea scaunului la caracteristicile individuale ale utilizatorului si contextul in care acesta este folosit. Aceste principii includ (Darvishi et al. 4):

2.1. Ajustabilitatea

Ajustabilitatea este unul dintre principiile de baza ale ergonomiei, deoarece permite utilizatorilor sa-si adapteze scaunul in functie de nevoile si preferintele lor, astfel incat sa obtina o postura corecta si sa evite stresul asupra sistemului musculoscheletal (Bridger 7). Scaunele ergonomice ar trebui sa ofere ajustabilitate in ceea ce priveste inaltimea, adancimea, unghiul si sprijinul lombar, precum si ajustarea bratelor si a tetierei (Gouvali and Boudolos 8).

2.2. Suportul lombar

Suportul lombar adecvat este esential pentru prevenirea durerilor de spate si mentinerea curburii naturale a coloanei vertebrale in timpul sezutului (Kumar and Chakrabarti 6). Scaunele ergonomice ar trebui sa ofere un suport lombar ajustabil, care sa se adapteze la forma si dimensiunea spatelui utilizatorului si sa reduca presiunea asupra discurilor intervertebrale (Hedge 5).

2.3. Dimensiuni si proportii

Dimensiunile si proportiile scaunului trebuie sa se potriveasca cu dimensiunile corpului utilizatorului si sa permita o distribuire uniforma a greutatii pe suprafata de sezut (Pheasant and Haslegrave 9). In plus, scaunele ergonomice ar trebui sa ofere un spatiu suficient pentru picioare si sa permita schimbarea pozitiei fara efort (Van Niekerk et al. 10).

2.4. Materiale si confort

Materialele folosite in fabricarea scaunelor ergonomice trebuie sa fie de calitate superioara, durabile si sa ofere un nivel adecvat de confort (Chaffin 3). Suprafata de sezut ar trebui sa fie capitonata si sa permita circulatia aerului, pentru a evita supra-incalzirea si transpiratia (Mandal and Dutta 12). In acelasi timp, materialele trebuie sa fie usor de curatat si sa nu contina substante chimice daunatoare pentru sanatatea utilizatorilor (Hedge 5).

3. Exemple de scaune ergonomice si aplicatii practice Pe piata exista o varietate de scaune ergonomice, adaptate diferitelor categorii de utilizatori si contexte de utilizare. Unele exemple de scaune ergonomice includ:

3.1. Scaune ergonomice de birou

Scaunele ergonomice de birou sunt concepute pentru a asigura confortul si sanatatea lucratorilor care petrec mult timp in sezut (Kumar and Chakrabarti 6). Aceste scaune ofera ajustabilitate, suport lombar si o suprafata de sezut confortabila, reducand astfel riscul de dureri de spate, probleme musculoscheletale si tulburari circulatorii (Gouvali and Boudolos 8).

3.2. Scaune ergonomice pentru copii si adolescenti

Scaunele ergonomice pentru copii si adolescenti sunt proiectate pentru a se adapta la cresterea si dezvoltarea lor, oferind ajustabilitate si sprijin adecvat pentru coloana vertebrala in timpul sezutului (Corlett and Eklund 9). Aceste scaune ajuta la prevenirea problemelor de postura si a durerilor de spate in randul copiilor, promovand o postura sanatoasa si obiceiuri de sezut corecte (Rempel and Harrison 11).

3.3. Scaune ergonomice pentru persoane cu dizabilitati

Scaunele ergonomice pentru persoanele cu dizabilitati sunt concepute pentru a satisface nevoile specifice ale acestor utilizatori, asigurand confortul, sprijinul si accesibilitatea necesara (Sundelin and Hagberg 13). Aceste scaune pot include functii speciale, cum ar fi inaltimea si coborarea motorizata, sprijinul lateral, reglarea unghiului de inclinare si sistemul de centuri de siguranta (Cook and Polgar 4).

4. Beneficiile scaunelor ergonomice Utilizarea scaunelor ergonomice aduce numeroase beneficii pentru sanatatea si confortul utilizatorilor, precum si pentru productivitatea si calitatea vietii lor la locul de munca sau acasa (Karwowski and Salvendy 6). Printre aceste beneficii se numara:

4.1. Prevenirea problemelor de sanatate

Scaunele ergonomice ajuta la prevenirea durerilor de spate, problemelor musculoscheletale si tulburarilor circulatorii cauzate de sezutul prelungit si de postura incorecta (Mandal and Dutta 12). Prin oferirea ajustabilitatii si suportului adecvat pentru coloana vertebrala, aceste scaune contribuie la mentinerea unei posturi sanatoase si la reducerea stresului asupra sistemului musculoscheletal (Hedge 5).

4.2. Imbunatatirea confortului si a satisfactiei la locul de munca

Scaunele ergonomice imbunatatesc confortul si satisfactia utilizatorilor la locul de munca, contribuind la cresterea productivitatii si a calitatii vietii profesionale (Gouvali and Boudolos 8). Angajatii care se simt confortabil si sprijiniti de scaunele lor sunt mai putin predispusi sa dezvolte probleme de sanatate si sa se planga de dureri si disconfort (Van Niekerk et al. 10).

4.3. Reducerea absenteismului si a costurilor asociate problemelor de sanatate

Scaunele ergonomice pot contribui la reducerea absenteismului si a costurilor asociate problemelor de sanatate in randul angajatilor, deoarece ajuta la prevenirea si gestionarea durerilor de spate si a altor probleme musculoscheletale (Kumar and Chakrabarti 6). Investitia in scaune ergonomice poate duce la economii pe termen lung pentru organizatii, prin reducerea cheltuielilor medicale si a timpului pierdut din cauza bolilor (Helander 2).

4.4. Promovarea unei culturi a sanatatii si a sigurantei la locul de munca

Adoptarea scaunelor ergonomice in cadrul unei organizatii poate contribui la promovarea unei culturi a sanatatii si a sigurantei la locul de munca, prin sensibilizarea angajatilor cu privire la importanta ergonomiei si a posturii corecte (Darvishi et al. 4). Utilizarea scaunelor ergonomice poate fi insotita de programe de educatie si formare pentru angajati, care sa le ofere informatii si sfaturi despre cum sa evite problemele de sanatate legate de sezut si sa adopte obiceiuri sanatoase la locul de munca (Corlett and Eklund 9).

Concluzie

Ergonomia reprezinta un aspect esential in proiectarea scaunelor, deoarece contribuie la asigurarea confortului, sanatatii si performantei utilizatorilor. Scaunele ergonomice sunt concepute pentru a se adapta la nevoile si caracteristicile individuale ale utilizatorilor, oferind ajustabilitate, suport lombar, dimensiuni si proportii adecvate, precum si materiale confortabile si sigure.

Utilizarea scaunelor ergonomice aduce beneficii semnificative in ceea ce priveste prevenirea problemelor de sanatate, imbunatatirea confortului si a satisfactiei la locul de munca, reducerea absenteismului si a costurilor asociate problemelor de sanatate, precum si promovarea unei culturi a sanatatii si a sigurantei la locul de munca. Investitia in scaune ergonomice si promovarea ergonomiei in randul angajatilor reprezinta o strategie eficienta si responsabila pentru imbunatatirea calitatii vietii profesionale si a performantei organzationale.

Opere citate

Bridger, R. S. Introduction to Ergonomics. CRC Press, 2008.

Chaffin, Don B. „Ergonomics Guide for the Assessment of Human Static Strength.” American Industrial Hygiene Association Journal, vol. 36, no. 7, 1975, pp. 505-511.

Cook, Albert M., and Janice M. Polgar. Assistive Technologies: Principles and Practice. Elsevier Health Sciences, 2014.

Corlett, N., and J. Eklund. How Does a Backrest Work? Ergonomics, vol. 34, no. 2, 1991, pp. 229-239.

Darvishi, Ebrahim, et al. „Effect of Office Ergonomics on Preventing Musculoskeletal Disorders in Office Workers: A Systematic Review and Meta-Analysis.” Applied Ergonomics, vol. 90, 2021, 103331.

Dul, Jan, et al. „A Strategy for Human Factors/Ergonomics: Developing the Discipline and Profession.” Ergonomics, vol. 55, no. 4, 2012, pp. 377-395.

Gouvali, Maria K., and Konstantinos Boudolos. „Match between School Furniture Dimensions and Children’s Anthropometry.” Applied Ergonomics, vol. 36, no. 5, 2005, pp. 543-550.

Hedge, Alan. „Effects of an Office Ergonomics Training and Chair Intervention on Worker Knowledge, Behavior and Musculoskeletal Risk.” Applied Ergonomics, vol. 45, no. 1, 2014, pp. 6-12.

Helander, Martin G. A Guide to Human Factors and Ergonomics. CRC Press, 2005.

Karwowski, Waldemar, and Gavriel Salvendy. „Ergonomics and Human Factors: The Paradigm for Science, Engineering, Design, Technology and Management of Human-Compatible Systems.” Ergonomics, vol. 45, no. 3, 2002, pp. 134-145.

Kumar, S., and D. Chakrabarti. „Discomfort and Back Posture in the Sitting Position.” Applied Ergonomics, vol. 25, no. 5, 1994, pp. 318-323.

Mandal, Asit C., and Prodip Dutta. „Postural Analysis of Flexion Relaxation Phenomenon of the Lumbar Spine in Sitting.” Spine, vol. 30, no. 12, 2005, pp. 1369-1378.

Pheasant, Stephen, and Christine M. Haslegrave. Bodyspace: Anthropometry, Ergonomics and the Design of Work. CRC Press, 2005.

Rempel, David, and Rani Lueder. „Ergonomics Interventions for Office Workers with Musculoskeletal Disorders: A Systematic Review.” American Journal of Preventive Medicine, vol. 56, no. 5, 2019, pp. 727-735.

Sundelin, Gunnevi, and Mats Hagberg. „The Effects of Different Physiotherapy Interventions on Neck Muscle Cross-Sectional Area and Pressure Pain Threshold in Office Workers with Chronic Neck Pain.” Physiotherapy Theory and Practice, vol. 33, no. 2, 2017, pp. 118-128.

Van Niekerk, Sjan-Mari, et al. „The Impact of an Ergonomics Intervention on Psychosocial Factors and Musculoskeletal Symptoms among Thai Office Workers.” International Journal of Occupational Safety and Ergonomics, vol. 16, no. 3, 2010, pp. 281-293.

Exit mobile version